Stiinta pentru toti

Joi, 12 August 2010 | publicat in - Satul si puterea | autor - Vasilica Ghita Ene | Nici un comentariu |

Da, ştiinţa pentru toată omenirea, acesta este mesajul veridic pe care cercetătorii au căderea, de la Dumnezeu, să ni-l transmită. Adică, dacă ştiinţa găseşte  cele mai moderne căi de a ajuta populaţia globului s-o ducă mai bine, atunci , la acest „mai bine” trebuie să aibă acces toată lumea, echitabilitatea trebuie să fie principiu de bază al schimburilor economice, comerciale pe care oamenii le instituie şi le practică în numele dezvoltării. Gândeam aşa  de curând străbătând în calitate de reporter european o regiune a Germaniei fostă de est, cea a Posdamului, unde urma să văd cea mai mare „Platformă Europeană” de culturi modificate genetic, adică de plante ameliorate din frumos intitulată „Grădina  plantelor ştiinţifice de la Uplingen”.
Pe două hectare de teren din moşia Cooperativei agricole de aici fermierii germani ne-au arătat nouă jurnaliştilor din România, Spania, Grecia, Polonia, Franţa, Cehia, Lituania, Ukraina şi evident Germania, cum funcţionează, în cultură, plantele modificate genetic: porumbul, cartoful (în premiere, cel de consum şi nu cel industrial, Amflora, deja cultivat în Europa), sfecla de zahăr, tutunul, şi mai nou, grâul. Toată acţiunea s-a petrecut la iniţiativa organizaţiei „EUROPA BIO”şi în prezenţa, activă chiar, a Comitetului de alimentaţie, agricultură şi protecţia consumatorului,a Bundestagului, prin câţiva parlamentari, a Institutului de fiziologie moleculară a plantelor din Germania,a Departamentului de reţele metabolice, a Institutului de genetică a plantelor, a Institutului de biosecuritate a plantelor modificate genetic, etc.
De ce v-am înşirat toate aceste comitete şi comiţii, cum ar fi zis nenea Caragiale, ca să vă demonstrez că o ţară atât de dezvoltată ca Germania are grijă, chiar dacă are de toate de viitorul poporului său, asigurându-i, cu toate mecanismele de care are nevoie accesul la viitor. Sigur, plante ameliorate genetic nu se cultivă pe tot teritoriul german, dar, aici, în Platforma amenajată cu toată grija de a nu ajunge unde nu este voie, se obţin rezultate remarcabile necesare omului. Porumbul transgenic de pildă rezistent la nenorocirea de Diabrotica, un  dăunător care atacă rădăcinile prin larvele sale şi care a devenit rezistent la toate erbicidele devine sigur cu productivitate ridicată şi datorită reducerii tratamentelor cu substanţe chimice ca efect al transferului de gene şi sănătos pentru consumatorii săi animale sau oameni. Este încărcat de inteligenţa creatoare a omului mereu în căutarea unor soluţii care să asigure mâncare pentru tot globul. Aşa a fost dintodeauna… doar nu vă imaginaţi, dragi consumatori, că  porumbul a arătat mereu ca acuma; spun specialiştii că acesta era era doar o iarbă cu un ştiuleţaş încărcat cu până la 15-20 de boabe pe el. Oamenii în nevoia lor de a trăi mai îndestulat, l-au adus la forma pe care o are astăzi. La fel şi varza din care omul a scos şi broccoli, şi conopidă,şi gulie, şi varza de astăzi.
Asta înseamnă transgeneză, grija pentru mai mult, mai sănătos, mai aproape de nevoile imediate ale omului modern aflat în permanentă cunoaştere a mediului înconjurător pe care şi-l însuşeşte. Este ştiinţa de a trăi ca un creator de viaţă şi nu ca un consumator de daruri  venite de sus.
Ştiţi proverbul: „Pică pară, mălăiaţă, în gura lui nătăfleaţă”, nu?! Cred că în secolul XXI, nu mai este cazul!