Pasiune pentru cresterea caprelor

Joi, 14 Ianuarie 2010 | publicat in - Reportaj | autor - Gabi Cirjaliu | 27 Comentarii |

•    Ninel Ghiţescu din Fârtăţeşti a făcut o mică afacere pentru care munceşte întreaga familie şi care se dezvoltă pe zi ce trece

Pe Ninel Ghiţescu din Comuna Fârtăţeşti l-am găsit în faţa casei aflată în construcţie. “Când o termini, Ninele? Hai că vinzi laptele şi brânza de la capre, mai vinzi ceva iezi de Paşte şi gata”, îl întreabă un vecin. “Când o vrea Dumnezeu”, răspunde omul şi îi spune soţiei să pregătească de plecare caprele. La 48 de ani, Ninel are o afacere de familie de care este mândru şi la care spune că nu va renunţa toată viaţa.

“Am început cu trei animale”

Ninel Ghiţescu şi-a început afacerea de familie în anul 2003 fără prea mare convingere, mai mult de gura rudelor: “O rudă de-a mea mi-a dat trei animale, le-am luat de gura ei. Nu credeam că mă va pasiona, am zis să nu le refuz, ce o fi o fi. Culmea, mi-a plăcut şi de la an la an am reuşit să am mai multe, să mă extind. Acum a ajung o mică afacere de familie, am 47 de capre. Eu nu mai am serviciu, practic mă ocup numai de ele, dar sincer să fiu îmi ocupă tot timpul, vă rog să mă credeţi. Se cresc greu, sunt destul de pretenţioase dar nu mai renunţ, mi-a intrat în sânge. Un vecin, mai la deal, are 200, la el chiar cred că este o afacere. Se zice că până la 70 de exemplare costă, de la 70 în sus aduc bani. Asta o spun şi ciobanii mai bătrâni care au avut sau au şi acum animale. Acum să vedem dacă voi ajunge şi eu la peste 70, probabil că mă voi opri în curând, devine prea greu. Banii sunt puţini, costurile mari. Bine, asta necesită să îţi angajezi măcar un cioban, la care să-i plăteşti toate cele, pe acte. Eu am făcut şi un calcul estimativ. Din luna mai şi până în septembrie, o capră dă în medie trei litri de lapte pe zi. La un kilogram de brânză intră 7, 8 litri de lapte. Fără adaosuri diverse, fără prostii. Mie mi-ar fi uşor să mă extind dacă aş avea măcar un utilaj al meu. Gândiţi-vă că pe mine m-a costat 4 milioane numai să car bălegarul de ici până colo. Şi asta e numai una din cheltuieli, trebuie căraţi cocenii şi aşa mai departe”.

“Copiii mei mănâncă sănătos, asta e important”

Ninel spune că nu se alege cu mare lucru de pe urma caprelor, dar că este mulţumit că cei patru copii ai săi mănâncă sănătos: “Deja mă ştiu oamenii pe aici, vin, mai cumpără lapte, mai ia o bucăţică de brânză. De Paşte mai vând iezi. Care vrea, vrea, care nu, nu, nu e bai. Nu mă aleg cu mare lucru dar nici nu mă plâng. Oamenii pe aici nu prea au bani, e sărăcie, mai ales cu criza asta. Noi nu vindem ca la piaţă, nu luăm pielea de pe om. La piaţă un kilogram de brânză e 15 lei, noi o dăm cu 7, 8 lei. Ar fi bine dacă am avea centre de colectare, la un preţ rezonabil, aşa cum se spunea că se vor face. Atunci m-ar impulsiona şi pe mine să mă extind mai rapid, să măresc numărul de capete. Aşa unde să dau laptele? A venit unul de pe la Horezu, a zis că face şi drege el, că va colecta tot laptele. A luat nişte lapte, parcă de oaie, apoi dus a fost. Important este că ai mei copii mănâncă sănătos pentru că laptele de capra este foarte sănătos, şi medicii o spun. Noi avem numai produse ecologice, nu băgăm nimic în plus, aşa cum am auzit că se mai practică. Nu ne batem joc. Eu am un băiat şi trei fete. Băiatul e mai mare şi am zis că ar fi cazul să-i facem o surioară sau un frăţior. Au ieşit trei fete, tripleţi. Aşa a vrut Dumnezeu.”

Le ştie toate obiceiurile

În aproape şapte ani, Ninel Ghiţescu le-a învăţat toate obiceiurile caprelor, fără să citească broşuri de specialitate sau să participe la cursuri: “Le-am învăţat obiceiurile, ştiu când le este foame, când sunt bolnave. Cea mai grea perioadă este de la sfârşitul lunii februarie până la jumătatea lunii martie, atunci când fată. Trebuie să stai după capre. Să sugă ieduţii, altfel nu supravieţuiesc. Mai rău ca nişte copii sunt. Ne-au mai şi murit, asta este. Caprele stau la câmp cât e sezonul, din martie până toamna târziu, apoi acasă, la locul lor. Nu e mare inginerie să le creşti. Trebuie să te ocupi, să nu le păcăleşti. Noi suntem şase, ne descurcăm cu ele. Se mai duc copiii când sunt în vacanţă, ne ducem şi noi, ne împărţim treburile, de asta e afacere de familie”. Cele 47 de capre ale familiei Ghiţescu au nume, de “botez” ocupându-se cele trei fete: “Toate au nume şi ei le ştiu pe fiecare cum le cheamă. Cele mai bătrâne chiar îşi ştiu numele, se uită când le strigăm. Fetele le pun nume, ele le alintă. Mă bucură faptul că le place. Când vin de la şcoală se duc repede să vadă ce mai face Lenuţa, Vasilica, Măria sau Cristina. Te miri ce nume le-au pus. Oricum, dacă nu iubeşti animalele, nu faci treabă. Dacă gândeşti doar pentru o afacere e greu de crezut că vei reuşi. Mie, sincer, îmi pare rău când mă gândesc la iezii pe care îi vindem dar ce să-i faci aşa e viaţa făcută. Şi vă spun sincer, şi la capre se vede părerea de rău, parcă simt că ieduţii vor fi sacrificaţi.”

“Ninel e un exemplu demn de urmat”

Primarul Comunei Fârtăţeşti, Nicu Voicescu, are numai cuvinte de laudă pentru Ninel Ghiţescu: “Ninel a demonstrat că se poate reuşi prin muncă. El a muncit mult şi a reuşit să facă de unul singur o afacere de familie. Munceşte pentru el şi chiar dacă nu se procopseşte are mulţumirea că face ceea ce-i place, că nu are şefi, că nu depinde de nimeni. Este un exemplu demn de urmat. Este o  persoană ambiţioasă şi sunt sigur că nu se va opri aici, că îşi va extinde afacerea”.

Trimite acest articol