Doctor chinez, caprar la Lacusteni

Joi, 15 Octombrie 2009 | publicat in - Reportaj | autor - Letitia Lazar | 4 Comentarii |

Chinezul Li Bing Zhi, doctor la un spital din Beijing, a venit în urmă cu câţiva ani cu afaceri în România. A devenit cunoscut în scurt timp de presa locală şi centrală, în urma materialelor care au apărut, fiind primul chinez care s-a aciuat în aceste locuri. După ce a vândut catifea la mânăstiri, a încercat apoi să confecţioneze jaluzele, a devenit zarzavagiu, cultivând varză chinezească, a pus pe picioare o fermă cu porci, care nu a dat roade, iar acum este căprar în localitatea Lăcusteni-Vâlcea. Li are 200 capre, iar laptele şi brânza le valorifică la restaurantele chinezeşti din Bucureşti. Chinezul lăcustean este beneficiar Apia, iar de ceva timp nu mai este certat de localnici, deoarece îşi paşte animalele în pădure.

Li Bing Zhi este o fire veselă care vorbeşte româneşte atât cât să poţi comunica cu el lucruri simple,  “Chinezul” cum îi spun locuitori din Lăcusteni s-a adaptat perfect zonei. A venit în România în urmă cu câţiva, ani, aducând catifea pe care apoi o vindea la mânăstirile din întreaga ţară. În Bucureşti, Li s-a cazat, cu chirie, într-o garsonieră ai cărei proprietari, un fost maior MApN cu soţia, au părinţii din comuna Lăcuşteni-Vâlcea. Aşa se face că Li a deschis un depozit de catifea, iar când afacerile au început să meargă partenerii şi-au împărţit obligaţiile în firmă. Li a venit la părinţii fostului ofiţer, în localitatea Lăcusteni-Vâlcea, unde a investit 10.000 de dolari, cumpărând un fost grajd al CAP-ului din localitate şi  100 de porci de rasă. Între anii 2003-2004 afacerea cu porcine a dat chisc, târgurile fiind închise, iar preţul furajelor nu a acoperit nici pe departe preţul animalelor. Dolarii s-au dus pe apa Sâmbetei, iar Chinezul nu s-a dat bătut şi s-a lansat într-o altă afacere cu… varză chinezească dar românii s-au arătat reticenţi la varza “mamut” a chinezului, iar clima şi compoziţia solului n-au ţinut deloc în 2005 cu ideile de afaceri ale fostului doctor. Nu s-a dat bătut şi a confecţionat jaluzele, tot fără prea mare succes.
În anul 2004, Li Bing Zhi a devenit… căprar. “Eu mers la targuri, si cumparat capre. Cumparat si de la oameni, din sat. Mie place mult caprele. Am 200 de capre. Caprele asculta pe Li, eu merge in fata lor cu mainile la spate si ele vin dupa mine. Nu bate Li caprele. Le striga pe nume. Toate au nume romanesti: Tanta (Tanţa, n.r.) Mare, Tanta Mică, Ioana Mare, Ioana Mică, Stanga (Stânga, n.r.), Dreapta, Baiatul Mare (la ţap, n.r.), Baiatul Mic, Tapu Negru, Tapu Rosu, Marin, Copilu… Toate au nume. De Paste copilu ied vand (vând) la targ la Craiova. Face bani chinezu! Eu venit aicea cu pasaport, cu acte, legal, face afaceri cu voi romanii. Eu sunt chinez, lumea asa stie pe mine, Chinezu”. Li se plimbă printre animale şi este tare mându. Se joacă cu iezii, îi ia în braţe, îi pupă, iar nouă “puii de capră” ne rod pantalonii.
Cel mai devotat prieten al lui Li este… Lili, o căţea lup care ar fi în stare să te sfâşie dacă atentezi la viaţa stăpânului. Lili chiar deţine o performanţă de invidiat: a savurat 14 capre.
Locuitori din Lăcusteni au fost supăraţi pe Chinez în urmă cu câţiva ani. Străinul nu deţine o păşune, iar în momentul în care ducea caprele la păşunat, animalele mai distrugeau culturile sătenilor. Acum păşunea caprelor este pădurea. „Acolo îl găsiţi ziua în amiaza mare!”, ne spune primarul Marin Puchin.
Vara însă el poate fi observat prin comună în timp ce conduce o maşină hârbuită de care tractează o căruţă plină cu fân. Dumitru Diţu, proprietarul casei, îl laudă tare mult de Li. “Este un om tare muncitor şi are mereu idei de afaceri. De când a venit la noi a renunţat la mâncarea de orez şi cel mai mult îi place să mănânce mici de… capră. De când a venit el, eu am mâncat la mici câţi n-am mâncat o viaţă întreagă, de mă doare burta. Are tot felul de reţete de la ei din China şi prepară tot felul de mâncăruri concentrate de-ale lor. Sunt foarte bune şi foarte sănătoase. Li ştie să şi ghicească în palmă”, spune bătrânelul.
“La mine nu ruşine munceşte. Era greu la noi, la China. Eu eram doctor, la spital. Sotia mea, profesoară de matematică nu vrea vine aicea la voi, ea rămas China, cu fiul nostru de 26 de ani”, spune Li care ne face o demonstraţie cum se mulge o capră.
Laptele şi brânza sunt valorificate de chinez la restaurantele cu profil chinezesc din Bucureşti şi la mânăstrile din România.
“Pleacă eu în China, dar nu acum. Trebuie strâns mulţi bani, făcut afaceri aici la voi, la Romania”, ne spune zâmbind Chinezul, de care ne despărţim amiabil.

Trimite acest articol