Iisus luand paharul de vin a zis: “Beti dintru acesta toti, acesta este sangele meu!”

Duminică, 29 Ianuarie 2012 | publicat in - Cultura | autor - admin | Nici un comentariu |

Dicţionarele noastre  explică rom. vin  din lat. vinum cu acelaşi sens. Acesta din urmă  provine din  indo-europeanul uinos care se leagă de rădăcina uei,ui- ”a răsuci, a îndoi”+n. Cuvântul se presupune, pe bună dreptate, că provine dintr-o limbă din zona Mării Negre. El este în hitita wijana, în luviana win, gr.oinos, umbr. vinu, se găseşte şi în slave, germanice (vino,Wein,wine), dar mai ales în armeana gini, în georgiana gvino etc. Dar ceea ce nu spune nici un  dicţionar e relaţia  vinului cu zeul soarelui la urartieni, anume Sivini ori Shivini, ceea ce se explică prin  aceea că viţa de vie este o plantă  iubitoare de lumină şi căldură  solară, iar bobul are chiar forma rotundă ca şi a astrului diurn. Numele ebraic  al vinului este yayn, cel etiopian wain, s-a putut reconstitui chiar un afro-asiatic wainu care iarăşi se aseamănă  cu numele soarelui wayno în adzerma, Niger. Să adăugăm că şi neogrecul krasi poate fi în relaţie cu iran. khors, khores ”soare”, arabul khamr cu kham, astru diurn, la indieni, magh.bor cu beru”soare” la dravidienii din India.Vinul de orez în Tailanda se numeşte sato, exact soarele în limba saa din insulele Solomon, tig.mol se apropie de cecenul malh, astru luminator, iar în sanscrită  sura înseamnă “soare” dar şi “vin”. Relaţia cu zeul  urartian, din Armenia Shivini e de luat în calcul: ”Urartienii nu cultivau grâu…. ci viţă de vie  din care faăeau vinuri (C.Daniel, Pe urmele civilizatiei, p.179)
Referitor la titlul articolului putem spune ca sangara ”vin” în wolof, Senegal, se compară cu lat. sanguis, sânge, cu etim. nec., după noi ambele sunt apropiate  de sngi ”soare” în khasi, India (câmpul semantic soare-rou-sânge-vin). Tot aşa vinul se numeşte nasaar daam în limba more, niger-congo  însă dam este sânge la evrei, iar nasaar înseamnă “ajutor, triumf” şi iaraşi vedem legătura  cu astrul diurn la masai în Kenia, anume ndama.
Şi acum despre hot dog  care e o chiflă tăiată în două având  un crenvurst ori cârnat cald la mijloc. Toate dicţionarele  susţin că e vorba de câine fierbinte dar dacă nu e câine? Ştim că e mâncare specific americană şi că americanii nu consumă carne de câine. În engleza din SUA o se pronunţă a: John, a lot, God, hot, job, dog se aud: Gian, a lat, Gad, hat, giab, dag. Dacă e aşa, s-ar putea să avem a face cu ebr. Dag ”peşte”. Poate într-o familie de evrei  soţia a prăjit un peşte şi l-a pus între două felii de pâine pentru ca soţul să facă economie, căci orice mâncare gătită acasă  e mai ieftină decât una la restaurant. E mai logic să mănânci peşte cald şi nu câine! Dar hot dog mai înseamnă ”salutare!”, deci salut, bună,  unde dag  nu e nici câine, nici peşte, ci olandezul dag ”zi” şi lucrurile se leagă  fiindcă ştim  că oraşul New York  a fost întemeiat de olandezi în 1626, că se numea New Amsterdam  şi era capitala coloniei Noua Olandă până în 1664 când l-au cucerit englezii şi i-au schimbat numele. În olandeză dag înseamnă ”zi” dar şi “bună”! Adică Bună ziua, salut!
Prof. Ion Cârstoiu (Bălceşti)